Festival Sapanta … 15-21 august 2016

drum lung Sapanta

Editia a VII-a a Festivalului Intercultural de Traditie Maramureseana “Drumul lung spre Cimitirul Vesel”

Timp de 7 ani, irlandezul Peter Hurley a fost promotorul culturii satului autentic din România si in special cea a Maramuresului, inclusiv organizarea unui festival anual – “Drumul Lung spre Cimitirul Vesel” / “drumul lung la Cimitirul Vesel”. In 2016 acest lucru va avea loc in perioada 15-21 august, cu trei aspecte:
1) serile cu evenimente in satele din “Tara Maramuresului”, partea de nord a judetului Maramures;
2) prima editie “Scoala de vara Mos Pupaza”, in onoarea lui Continue reading Festival Sapanta … 15-21 august 2016

EURONEWS a reflectat marsul de pe 13 mai organizat de catre Consiliul Unirii

Deși unele posturi de televiziune din România și republica Moldova au încercat să minimizeze importanța marșului Unirii din 13 mai de la Chișinău, acesta a avut un puternic răsunet în exterior. Presa din Rusia dar și cea vestică au acordat spațiul cuvenit unui asemenea eveniment.

Euronews înaintează ca număr total de participanți aproape 7000 de persoane. Pe străzile din Chișinău, persoanele adunate la apelurile Continue reading EURONEWS a reflectat marsul de pe 13 mai organizat de catre Consiliul Unirii

Ioana AlexAndra Georgiu, din suflet de Român pentru Oamenii lui Pintea Viteazu’

Oameni cu frică de Dumnezeu şi cu dragoste de oameni. Aşa sunt cei din familia Georgiu, din mijlocul cărora va ieşi o primăriţă pe cinste pentru Comuna Chiuieşti – judeţul Cluj, anume Ioana Alexandra Georgiu.

Din suflet de Român pentru Oamenii lui Pintea Viteazu’

Pe cei din familia Georgiu i-am cunoscut anul trecut în august, la Măgoaja (sat aparţinător de comuna Chiueşti), în Cluj, pe meleagurile Continue reading Ioana AlexAndra Georgiu, din suflet de Român pentru Oamenii lui Pintea Viteazu’

Inainte de recensamant autoritatile sarbe pregatesc incarcerarea unor lideri romani din Petrovat si Negotin

Dupa ce le-au fabricat dosare penale celor romanilor care s-au opus si au denuntat frauda electorala de la alegerea Consiliilor nationale, autoritatile sarbe, cu putin inainte de recensamant, se pregatesc sa incarcereze cativa lideri romani din Petrovat si Negotin, transmite corespondentul Romanian Global News din Timoc.

Astfel Dragan Demić din Rašanac, Bojan Trailović din Busur si Milica Nešić din Negotin, dupa ce li s-au fabricat dosare de catre securitatea si procuratura sarba, risca Continue reading Inainte de recensamant autoritatile sarbe pregatesc incarcerarea unor lideri romani din Petrovat si Negotin

Dovada negru pe alb și… vânăt pe față, brațe și picioare de la pumnii și șuturile primarului cu instinct primar, Mihuț Gavril din Chiuiești

Revenind asupra cazului deja celebru prin  mediatizarea din ultimele zile în tot mai multe ziare,  la televiziuni și la radio, privind loviturile bestiale aplicate de către primarul din comuna maramureșeană Chiuiești, Mihuț Gavril, cetățeanului Georgiu Augustin, sculptor din satul Măgoaja (obârșie a vestitului haiduc Pintea), autor al proiectului patriotic ”Drumul lui Pintea” care face Continue reading Dovada negru pe alb și… vânăt pe față, brațe și picioare de la pumnii și șuturile primarului cu instinct primar, Mihuț Gavril din Chiuiești

Mesaj din partea Ziarului Naţiunea

 Nu există probă mai clară în cazul agresiunii animalice a primarului din Chiuieşti, MIHUȚ GAVRIL, asupra săteanului din Măgoaja, AUGUSTIN GEORGIU, decât certificatul medico-legal constatator obţinut de către acesta în calitate de victimă. Trecerea de la vorbe, fie și rele, de afurisire, de ocară, de jignire, de ameninţare la administrarea de pumni și picioare unui om care nu a schițat nici un gest de violență, ci a încasat-o stoic, este atributul unui om brutal, labil, care nu-și poate stăpâni instinctul primar. Leziunile care necesită Continue reading Mesaj din partea Ziarului Naţiunea

România pe axa București – Măgoaja – Vișeu și Națíunea pe drumul lui Pintea…

Cu dor de fermecătorul Maramureș și cu drag de moroșenii pe care darnicul și unicul Dumnezeu al românilor i-a hărăzit cu nesecat izvor de limpede și curată iubire de țară, delegația Grupului de Presă Alcero și a Ziarului Națiunea a mers în zi de sfântă pomenire și de post, în ajun de Sfânta Mărie Mare, la Măgoaja, să guste pită cu sare și apă vie de suflet, așa cum am fost întâmpinați ca oaspeți și părtași la un eveniment inedit, emoționant, memorabil: întâiul pas pe „Drumul lui Pintea”,  prima adunare cu mic, cu mare în costume populare, cu f Continue reading România pe axa București – Măgoaja – Vișeu și Națíunea pe drumul lui Pintea…

Veșnicia s-a născut la sat…

Istoria şi tradiţia din Maramureş îşi au izvorul nesecat în însăşi inima satului – comunitate formată dintr-un grup de familii bine înrădăcinate de-a lungul secolelor. Personajele comunităţii, ţăranii – comunică cu semenii lor prin gesturi, pe cale orală sau scrisă, participă la toate verigile importante ale vieţii de la naştere, celebrarea unor evenimente din segmentul vieţii, impus de statornicia ciclică. Toate aceste evenimente, neschimbate de când e lumea, sunt înrămate de singurul veşmânt consolidator – iubirea. De aceea, celebra vorbă „unde dragoste nu e, nimic nu e!“… ne dă, involuntar, răspuns la toate întrebările, contradicţiile ivite în cursul ciclicităţii existenţiale. Provenind dintr-un astfel de mediu – satul, omul – observatorul principal al întâmplărilor cotidiene, poate să-şi exprime sentimentele într-un mod deosebit, pur, concret sau simbolic.

Dacă acest om al locului mai este hărăzit cu talent, atunci povestea Continue reading Veșnicia s-a născut la sat…

Presiuni constante pe romanii din Ucraina – pericol de deznationalizare prin “limba moldoveneasca”

Din cauza presiunilor pe care le exercita Asociatia Moldovenilor din Ucraina pentru a institutionaliza “limba moldoveneasca” in asezamintele de invatamant si institutiile cu limba romana, Uniunea Interregionala “Comunitatea Romaneasca din Ucraina” prin reprezentantii ei, s-a adresat Academiei de Stiinte a Republicii Moldova pentru a cere o opinie clara cu privire la numele/denumirea corecta a limbii vorbite de etnicii romani/moldoveni din regiunile Cernauti, Odesa si Transcarpatia in vederea demonstrarii autoritatilor ucrainene lipsa de temei a demersurilor rauvoitorilor.

Iata raspunsul primit de UICRU din parte Academiei de Stiinte a Republicii Moldova purtand semnatura directorului Institutului de Filologie al Academiei Continue reading Presiuni constante pe romanii din Ucraina – pericol de deznationalizare prin “limba moldoveneasca”

POETUL ŞI RĂZBOIUL

Nu o singură dată, meseria de creator (poet) a mers mînă în mînă cu aceea de soldat (la nevoie, si de mercenar). Au excelat, în această privintă, Evul Mediu si, mai ales, Renasterea, cînd pana si arbaleta au convietuit ireprosabil, împărtindu-si cavalereste domeniile. Greu de găsit, spre pildă la Michelangelo, vreun sonet închinat lui Marte, atîta vreme cît războiul era o artă la fel cu altele. Secolul al XIX-lea a dus la proliferarea poeziei războinice, datorită, pe de o parte, cultului romantic pentru eroism si, pe de altă parte, cultului pentru afirmarea identitătii etnice. Toate literaturile Europei se simt datoare să încurajeze versul, nuvela sau romanul de avînt belicos. Literatura română nu putea face exceptie si pasoptistii exaltă virtutile militare ale domnitorilor si ale plăiesilor. Războiul din 1877/1878 inflamează inspiratia lui Alecsandri, I.S. Nenitescu, Sava N. Soimescu, mai tîrziu si pe a lui Cosbuc. Creatori precum Nicolae Grigorescu îsi reînnoiesc inspiratia vizitînd cîmpurile de luptă. După mărturia lui Constantin Gheorghe Turcanu, prototipul lui Penes Curcanul, Alecsandri însusi l-ar fi cunoscut într-un spital de campanie din apropierea cîmpului de luptă. Primul război mondial înmulteste, din considerente socio-demografice, numărul scriitorilor implicati nemijlocit în desfăsurarea luptelor si care, la rîndul lor, implică înfruntările militare în artă. Sadoveanu, Topîrceanu, Camil Petrescu, Agârbiceanu si încă multi altii vor include scene de luptă în poeziile, romanele sau piesele lor, dar, totodată, vor si modifica radical modelul scriitorului-soldat. Singurul rămas fidel imaginarului eroic al secolul al XIX-lea a fost, se pare, Sadoveanu. Dar Stefan Gheorghidiu (al lui Camil Petrescu) si Radu Comsa (al lui Cezar Petrescu) sînt deschizători de drum, deoarece privesc conflictul exterior prin prisma propriilor conflicte lăuntrice. Această evolutie benefică a fost întreruptă de Continue reading POETUL ŞI RĂZBOIUL